Speranţe făcute praf… şi totuşi…


Scrumiera va rămâne acolo un timp, cu ultima ţigară strivită între degetele nervoase şi nerăbdătoare. Scrumul se va pierde tot, în vânt, ca o petală uscată într-un val de ninsoare albă. Pătura care l-a învelit seara, în timpul unui film ciudat, îşi va pierde căldura. Va mai păstra mirosul lui, parfumul lui inconfundabil o săptămână, poate două, trei…. apoi va redeveni rece şi străină, nereuşind să mă încălzească şi pe mine. Şi voi adormi într-un târziu, după ce ochii-mi vor obosi să privească un punct invizibil de pe peretele alb. Şi abia atunci mă va lovi singurătatea. În visele urâte, ce mă vizitează de îndată ce mă văd singură. Şi mă voi trezi tot singură, cu acelaşi gând cu care adormisem: dacă a găsit în mine tot ceea ce-şi dorea de la o femeie, de ce a plecat? De ce sunt tot aici? Şi de ce el e acolo, lăsându-mă neajutorată în faţa viselor? Pe ele nu le pot controla şi doar ele mă pot duce mai jos decât sunt deja. Şi, deşi înţeleg totul şi pe toată lumea, nu înţeleg ce pot face să treacă furtuna şi să revină soarele în ochii mei.

Şi îmi lipseşte. Îmi lipseşte atunci când mă trezesc noaptea şi-l privesc dormind alături, îmi lipseşte dimineaţa, când deschid ochii şi îl caut în jurul meu. Îmi lipseşte chiar şi atunci când fuge pe balcon, să fumeze o ţigară în frigul pătrunzător al iernii. Şi vreau să-i fie bine şi vreau să-l las să plece, dar e atât de greu. E atât de greu să-i dau drumul sufletului său, a doua oară, pentru a-şi găsi liniştea în altă parte. Şi, mai ales, e atât de greu pentru că nu pot să nu-l mai iubesc. Asta ar însemna să mă mint din nou şi mi-am promis să nu mai fac asta niciodată. Aşa că voi fi aici, să-l aştept. Din nou şi din nou. Pentru că speranţele mele mai există, deşi sunt sfărâmate în atâtea bucăţele, încât nu le mai pot deosebi de praful de pe trotuar. Pentru că asta sunt. Pentru că nu pot altfel.

Anunțuri

2 gânduri despre “Speranţe făcute praf… şi totuşi…

  1. Asta e, Ioana draga…. se mai intampla si chestii de dat cu capul in pragul de sus, iar tu o stii la fel de bine ca mine. Sper sa fie mai bine, mai incolo….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s